Nostalgie

Dă-mi Doamne o iarnă călduroasă, caldă în suflet, cald în braţele iubitului, călduroasă la flacăra lumânării...Dă-mi Doamne liniştea sufletească, puterea şi încrederea în mine, ohh, a venit iarna cu frumuseţea ei. Fulgii, lacrimile îngheţate ale îngerilor, cad peste noi şoptindu-ne: Iubiţi-vă! voi, oamenii, nu aţi înţeles încă sensul vieţii?
      Mirosul scorţişoarei, a cuişoarelor, a cojilor de portocală...mă ameţesc, îmi tulbură simţurile în cele mai bune moduri. Azi am savurat aroma vinului fiert cu condimente, a stat cuminţel în palmele mele aşteptând să fie sorbit...aburii avizi după atenţie se făceau văzuţi, Hey, Rodi, suntem aici!
    M-am plimbat printre lumini, genunchii făcând revoltă fiind amorţiţi de frig, dar a fost atât de bine! Parcă am reînceput să respir...Respir, respir! Vreau să trăiesc printre fulgi de nea, vreau să miros arome ce îmi gâdilă simţurile, vreau iubire...să ofer şi să primesc!

 E Moş Micolae, şi aşa am început murmurând povestea lui...către fetiţele mele: "Mami, cine a fost Moş Nicolae? şi de ce ne aduce cadouri?"