Trăieşte fiecare zi ca şi când ar fi ultima

A doua povestioara :

Un prieten a deschis sertarul dulapului soţiei sale şi a scos un pachet învelit în hârtie:
- Acesta, a spus el, nu este un simplu pachet, e lenjerie.
A aruncat hârtia de împachetat şi a privit mătasea rafinată şi dantela.
- Sotia mea a cumparat această lenjerie prima dată când am fost la Paris, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodată. A păstrat-o pentru o ocazie deosebită. Bine… cred că aceasta este ocazia.
S-a apropiat de pat şi a aşezat lenjeria lângă celelalte haine pe care urma să le ducă la pompele funebre. Soţia lui tocmai murise. Întorcându-se spre mine îmi spuse:
- Nu păstra nimic pentru o ocazie deosebită, fiecare zi trăită este o ocazie deosebită!!!
Încă mă mai gândesc la aceste cuvinte… deja mi-au schimbat viaţa.


Acum citesc mai mult şi fac curat mai puţin. Mă aşez pe terasă şi admir priveliştea fără să observ buruienile grădinii. Petrec mai mult timp cu familia şi prietenii şi mai puţin la servici. Am inţeles că viaţa trebuie să fie un cumul de experienţe de care să te bucuri, nu o luptă pentru a supravieţui.
Nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Îmi pun paltonul nou pentru a merge la cumpărături, dacă aşa decid şi aşa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci îl folosesc oricând am chef.


Frazele “Într-o bună zi…” şi “Una din zilele acestea…” încep să dispară din vocabularul meu. Dacă ceva merită văzut, auzit sau făcut, vreau să văd, să aud sau să fac acum.
Nu sunt sigur ce ar fi făcut soţia prietenului meu dacă ar fi ştiut că nu va mai apuca ziua de mâine, zi pe care noi toţi o ignorăm într-o măsură destul de mare. Cred că ar fi telefonat celor din familie şi prietenilor apropiaţi. Poate că şi-ar fi sunat câţiva din vechii prieteni pentru a-şi cere scuze pentru eventuale supărări din trecut şi să se împace cu ei.


Aceste lucruri nefăcute sunt cele care m-ar supăra dacă aş şti că am orele limitate. Aş fi suparat că nu mi-am văzut prieteni buni, pentru că urma să îi contactez “Într-una din zilele astea…”. Supărat că nu am scris anumite scrisori pe care mă gândeam să le scriu “Intr-una din zilele astea…”. Supărat şi trist pentru că nu le spusesem fraţilor şi copiilor mei ce mult îi iubesc. Acum încerc să nu întârzii, să nu reţin şi să nu păstrez pentru mine nimic din ce, împărtăşit, ar aduce râsete şi veselie vieţilor noastre. Şi în fiecare zi imi spun că este o zi deosebită, fiecare oră, fiecare minut este deosebit.


( împărtăşită de o persoană)

Legenda Dragostei

Mi-am propus să vă împărtăşesc câteva povestioare pe care eu le-am citit şi care m-au impresionat (la modul pozitiv) Voi începe cu prima:

 Demult, undeva pe pământ, s-au adunat toate calităţile şi simţurile omeneşti. Când Plictiseala a căscat pentru a treia oară, Nebunia, întotdeauna nebunatică, a propus: “Hai să ne jucăm de-a v-aţi ascunselea!”

Intriga şi-a ridicat ispitită sprâncenele, iar Curiozitatea, neputand să se reţină, a întrebat: “V-aţi ascunselea? Ce mai este şi aceasta? Este oare vreun joc?”. Nebunia a explicat că-şi va acoperi ochii şi va număra până la un milion, în timp ce toţi ceilalţi se vor ascunde, iar când numărătoarea va lua sfârşit, primul ce va fi găsit îi va lua locul şi astfel jocul va continua…

 Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat într-atât de multe tumbe, încât chiar şi Îndoiala s-a lăsat convinsă, ba mai mult, chiar şi Apatia cea mereu bosumflată şi neinteresata… însă nu toţi au acceptat să ia parte la această activitate: Adevărul a preferat să nu se ascundă: “De ce să mă ascund, dacă până la urmă tot voi fi descoperit?”. Aroganţa a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul că ideea nu-i aparţinuse), iar Laşitatea a preferat să nu îndrăznească.

“Unu,doi, trei…” a început Nebunia să numere. Prima care s-a ascuns a fost Lenea care, că întotdeauna, s-a culcat în spatele celei mai apropiate pietre. Credinţa s-a înălţat spre cer, iar Invidia s-a ascuns în umbra Triumfului care, prin propriile sale forţe, a ajuns în coroana celui mai înalt copac. Generozitatea aproape că nu reuşea să se ascundă, fiecare loc pe care îl căuta părând să fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decât pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumuseţe! Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Ruşine! Zborul unui fluture? Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vânt? Locul magnific pentru Libertate! În sfârşit s-a ascuns într-o rază de soare. Egoismul dimpotrivă, şi-a găsit un loc convenabil chiar de la început, însă numai pentru el! Minciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevărata minciună în realitate s-a ascuns după curcubeu!), iar Pasiunea şi Dorinţa în craterul unui vulcan. Neatenţia…pur şi simplu a uitat unde s-a ascuns… dar aceasta nu este atât de important!

Când Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu îşi găsise încă o ascunzătoare, pentru că fusese atât de ocupată… până când a observat o tufă de trandafir şi profund impresionată, s-a ascuns între flori. “Un milion!” a numărat Nebunia şi a început să caute. Prima pe care a găsit-o a fost Lenea, la numai trei paşi. După această Credinţă a fost auzită discutând cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea şi Dorinţa au fost văzute făcând vulcanul să vibreze. Într-o secundă, ea a găsit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit să fie căutat, căci a ieşit singur la iveală, dintr-un cuib de viespi.

Mergând atât de mult, i s-a făcut sete, şi venind înspre lac, a descoperit-o pe Frumuseţe. Cu Îndoiala a fost şi mai uşor, căci această sta cocoţată pe un gard, neputand decide unde să se ascundă. Astfel i-a găsit pe toţi, Talentul – în iarba tânără, Frica – într-o peşteră întunecată, Minciuna – în spatele curcubeului (iarăşi o minciună… era totuşi la fundul oceanului…), chiar şi pe Neatenţie, care a uitat pur şi simplu de joacă.


 Numai Dragostea nu putea fi găsită. Nebunia o căutase în fiecare tufăriş, fiecare râuleţ, pe piscurile munţilor şi când era aproape gata să renunţe, a zărit tufa de trandafiri înfloriţi… Cu un tepus ea a început să-ndeparteze crenguţele ghimpoase, când deodată a auzit un strigat ascuţit: spinii au împuns ochii Dragostei. Nebunia nu ştia ce să mai facă pentru a-şi cere iertare: a plâns, a rugat, a implorat şi chiar s-a oferit să-i fie ajutor şi îndrumător.

Simbolul zodiei mele

Homer.Imnul XVII   Legenda spune că Zeus, stăpânul din Olimp, se îndrăgostise de Leda, soţia lui Tindar. Ca să o ademenească, s-a transformat într-o lebădă şi s-a lăsat prins în  braţe de Leda, care mai apoi a făcut două ouă. Dintr-unul au ieşit Castor şi Clitemnestra, copiii lui Tindar, iar din celălalt au ieşit Polux şi Elena (vestita Elena din Troia), copiii lui Zeus.  Îndrăgiţii eroi mitologici Castor şi Polux reprezintă prietenia, vitejia şi iubirea dintre fraţi, dusă până la sacrificiul suprem, adică renunţarea la nemurire în schimbul rămânerii alături de fratele muritor. Castor și Pollux în Bătălia de la Lacul Regilskom (Ioan Reynard Wegelin) Castor și Pollux  (Paul Amable Coutan) De-a lungul vieţii, Castor şi Polux au participat alături de alţi eroi ai mitologiei greceşti la: vânătoarea mistreţului din Calydon, expediţia argonauţilor (care avea ca obiectiv căutarea şi capturarea Lânii de Aur), dar şi la expediţia prin care au adus-o înapoi în Sparta pe sora lor Elena, cea mai frumoasă femeie de pe pământ, răpită de Tezeu. În lupta pe care dioscurii (cum li se mai spunea celor doi) au dus-o împotriva verilor Lynceus şi Idas, Polux a fost rănit, iar firul vieţii lui Castor s-a rupt. Zeus, văzandu-şi copilul rănit, îl învăluie într-un nor şi îl ridică la cer. Dar dragostea dintre fraţi era atât de mare, încât Polux refuză nemurirea oferită de tatăl său, dacă nu poate fi alături de Castor. Stăpânul Olimpului îi respectă alegerea şi decide ca o parte a timpului fraţii să şi-o petreacă în Infern, unde ajunsese Castor şi o parte în Olimp, alături de zei. (opere de artă romană a secolului al treilea) Castor și Pollux au fost Argonauts. În mijlocul unuia dintre fiii aripi de Boreas, lângă Pollux, regele a învins Amica se leaga de un copac despre Amica zeiței Athena. (Figura pe un vas de bronz IV î.Hr... e). Violul  fiicelor lui Leucippus, 1617-1618 (Rubens, Peter Paul (1577-1640) În cinstea lor,  Zeus a aşezat pe cer Constelaţia Gemenilor. Gonzaga Cameo "Gemenii, Castor și Pollux" Castor (Palatul Regal din Torino) Pollux (Polydeuces) (Palatul Regal din Torino) Templul lui Castor și Pollux (sec. VI). Nașterea lui Castor și Pollux Pollux a primit de la tatăl său, nemurire, și Castor fratele său a fost muritor. Ambii frați au fost marii eroi ai Greciei. Nimeni nu ii putea bate . Ei au fost mereu împreună, cele mai sincere frații afectiune legați. Castor și Pollux

Nașterea lui Castor și Pollux

Cum să fii respectat

1. E bine să te prezinţi cât mai impecabil. O îngrijire şi o îmbrăcăminte frumoasă fac totul, nu e nevoie ca hainele să fie scumpe ci spălate şi îngrijite, arătând că îţi pasă de acest aspect al tău. Ai grijă de sănătatea ta şi a dinţilor tăi. Zâmbetul tău le va arăta celorlalţi starea de bine.

2. Salută oamenii într-un mod adecvat și prietenos.Nu fi zgârcit în complimente, vei face ca persoana de lângă tine să procedeze la fel creând o stare de bine.Fii politicos, dacă persoana nu îţi răspunde pe moment, se poate ca aceea persoană să fie îngândurată sau îngrijorată de ceva.Mulți oameni sunt timizi, slab pregătiți în bunele maniere sau chiar intimidaţi. Dă-le spațiu pentru a se dezgheța.




3.Ai încredere. Mulți oameni te vor testa și scormoni nesiguranţa ta. Nu contează ce spun ei, dacă ai încredere în tine și în valoarea ta, comportamentul lor lipsit de respect nu va merge departe, deoarece își dau seama că nu pot să te intimideze.Aminteşte-ţi că nu ai nevoie de confirmarea altor persoane pentru a-ţi dovedi valoarea ta de sine, numai tu poți face asta.

4.Încearcă să fii optimist, o gândire constructivă te va face să treci mai uşor peste problemele cotidiene. Găseşte modalităţi de a-i ajuta pe alţii şi problemele tale vor părea mai puţin grele, voluntariatul este de asemenea o modalitate.

5.Respectă-te pe tine şi pe cei din jur. Dacă tratezi cu respect vei fi respectat!

6.Descoperă-ţi graniţele, limitele, ce îţi face bine şi ce nu! Viaţa are reguli, iar în viaţa ta tu faci regulile.

7.Fii conștient de lumea din jurul tău. Observă evenimentele ce se petrec şi fii la zi cu problemele curente sau în trend.E o modalitate de a socializa.

8.Nu profita de slăbiciunile altora dacă vrei să fi respectat. Nu şicana oameni, nu tachina răutăcios, toate se pot întoarce împotriva ta.

9.Oferă tuturor o şansă. Nu te coborî la alte nivele sau standarde dar nici nu respinge o idee din prima.

10. Nu face promisiuni pe care știi că nu le poți ține, sau nu eşti sigur că vei fi capabil să ții.

11. Fii tu însuți. Nu arăta celorlalţi ce nu eşti cu adevărat doar pentru a părea interesant. Orice minune ţine 3 zile, te vei da de gol şi nu vei mai fi respectat. Uneori, este mai ușor de zis decât de făcut.

Doi Lupi ( hate and love)

O legendă a indienilor Cherokee…

Un bătrân îşi învăţa nepotul despre viaţă… “O luptă se duce în interiorul meu”.. îi spune el băiatului…“Este o luptă teribilă şi este purtată între doi lupi. Unul dintre lupi este rău – este mânie, invidie, durere, regret, agresivitate, lăcomie, violenţă, aroganţă, autocompatimire, vinovăţie, resentiment, inferioritate, minciună, mândrie falsă, superioritate şi ego".

Bătrânul continuă… “Celălalt lup este bun – este bucurie, pace, iubire, speranţă, serenitate, umilinţă, bunătate, bunăvoinţă, empatie, generozitate, adevăr, compasiune, încredere. Aceeaşi luptă este dusă în interiorul tău – şi în interiorul fiecărei persoane totodată.”

Nepotul stă pe gânduri un minut, apoi îşi întreabă bunicul: “Care dintre lupi va câştiga?” Bătrânul răspunde simplu: “Cel pe care îl hrăneşti!”


Ambii lupi erau necesari pentru a ne ţine strămoşii în viaţă. Dintr-un punct evoluţionist de vedere, pentru că supravieţuirea era vitală, creierele noastre au fost concepute astfel încât să fie conduse mai mult de frică şi de experienţele negative. În urmă cu mii de ani, oamenii, animalele şi primatele au trăit în interiorul unui grup, funcţionând ca şi vânători şi concurând/ luptandu-se cu alte grupuri pentru aceleaşi resurse. În interiorul grupului există o cooperare bună, însă în exteriorul grupului, agresivitatea primă.


Astăzi putem observa lupul urii peste tot în jurul nostru, în acte de gândire, fapte şi acţiune. Spre exemplu, când vedem pe cineva care nu face parte din “tribul nostru”, indiferent că este acasă, la muncă sau la ştirile de seară, lupul urii îşi ridică capul şi miroase pericolul. Şi apoi, dacă ne simţim ameninţaţi, trataţi rău sau disperaţi, lupul urii sare, căutând să urle sau să muşte pe cineva. În timp ce în vremurile de demult, acest lucru era vital, astăzi hrăneşte alienarea şi mânia, ulcerul şi bolile de inimă şi ne face să intrăm în conflict cu alţii acasă şi la muncă.

Să hrănim Lupul potrivit

De ce trebuie hrănit lupul dragostei? Pentru că a urî lupul urii nu facem decât să îl hrănim şi să îl facem mai mare. Iar lupul urii trebuie controlat şi menţinut la limite sănătoase, aducând în schimb la suprafaţă lupul dragostei. Lupul dragostei trebuie hrănit pentru că noi să devenim mai puternici, mai puţin agresivi, mai puţin nervoşi, mai puţin încărcaţi de ură, resentimente sau sentimentul de a fi deranjat sau călcat pe coadă de celălalt.

Lupul dragostei trebuie hrănit pentru a nu ne lăsa antrenaţi în conflicte inutile. Lupul dragostei trebuie hrănit dacă ne dorim o lume mai bine în care ne tratăm unii pe alţii bine şi mai bine. Lupul dragostei trebuie hrănit pentru a nu mai simţi o ameninţare în celălalt şi pentru a nu mai reprezenta la rândul nostru o ameninţare pentru celălalt. Lupul dragostei trebuie hrănit pentru că ceilalţi să ne trateze mai bine, pentru a-i trata pe ceilalţi mai bine. Lupul dragostei trebuie hrănit pentru că noi să devenim mai mult oameni şi mai puţin animale, mai mult umanizaţi şi mai puţin sălbăticiţi.

Cum putem îmblânzi Lupul Urii:

-cultivând emoţii pozitive precum fericire, mulţumire, pace.

-fiind atent la factori precum stres, durere, îngrijorare, foame, factori care îţi pot stimula sistemul nervos într-un mod negativ



Cum putem hrăni Lupul Iubirii

Putem hrăni Lupul Iubirii manifestând compasiune faţă de noi înşine, dar şi faţă de ceilalţi, lăsând acest sentiment să pună stăpânire pe inima noastră, experimentandu-l atât intern, cât şi extern.

Putem hrăni lupul iubirii văzând binele în ceilalţi oameni şi permitandu-ne să îl vedem, permitandu-ne să îl înţelegem atunci când îi vedem pe ceilalţi experimentandu-l.

Putem hrăni lupul iubirii identificând binele care există în această lume, identificând binele dintr-un viitor pe care îl putem construi cu toţii, împreună.

Creierul este cel care are tendinţa de a se concentra asupra pierderilor, ameninţărilor, fricii , mâniei, etc. Putem hrăni lupul iubirii cu inima, cu speranţă, văzând ceea ce e bun în noi înşine şi în ceilalţi.



o melodie ce place inimii mele http://www.youtube.com/watch?v=I9EAaaoVFBs