Ieri mă plimbam prin mall cu o prietenă şi la un moment dat am dat peste un magazin cu produse organice, în mare ştiam ce înseamnă organic şi am început să testăm câteva, m-a surprins aroma loţiunilor cât şi scrubul, era aşa....delicios. O să mă reîntorc acolo săptămâna viitoare, vreau să întru în posesia unui produs de acolo, să devin o...Delicioasă.
Dar mai întâi să vedem ce este un produs ,,organic,,:
Ce sunt produsele organice?Povestea termenului “organic” începe din 1940, când a făcut referire la el
Lord Northbourne, în cartea “Look to the Land”. Prima întrebuinţare a acestui termen viza culturile agricole, fermele organice, adică un mod ecologic de face agricultură.
Astăzi, termenul “organic” se referă la toate produsele care nu conţin ingrediente chimice, sintetice.
Adesea termenii “natural”, “bio” şi “organic” sunt confundaţi. Spre lămurire, “bio” sau “organic” se referă la un tip de produs certificat în acest sens de autorităţile statului, produs care nu conţine conservanţi, aditivi sintetici sau substanţe periculoase pentru sănătate, având în conţinut ingrediente ce provin din culturi care nu au folosit îngrăşăminte chimice sau pesticide.
Utilizarea acestor termeni depinde şi de zona geografică. În Anglia, SUA, Canada este preferată noţiunea de produs organic, pe când în Germania este utilizată denumirea de ecologic, iar în Italia, Ungaria, etc., se foloseşte termenul bio.
Ceea ce au în comun aceste produse, fie că le numim organice, bio sau ecologice, este certificarea. Aceasta implică un control strict din partea autorităţilor competente asupra producătorului, procedura fără de care nu poate fi aplicată pe produs siglă care indică certificarea sa, în condiţiile legii. Aşadar, aceste produse sunt verificate, trebuie să respecte nişte standarde stricte, deci sunt cele mai sănătoase şi naturale de pe piaţă.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre multe alte produse care se lăuda cu etichetă de “natural”. Aici discuţia este largă, deoarece se ştie că există destui producători mici sau manufacturi care scot deja pe piaţă produse 100% naturale, dar care nu au forţă financiară de a parcurge drumul birocratic şi costisitor al obţinerii certificărilor necesare.
O altă categorie de produse este cea care conţine ingrediente natural active, fără a avea în conţinut cei mai periculoşi compuşi chimici, deşi pot conţine conservanţi şi alte substanţe sintetice în cantităţi mici.
Cele mai nocive produse sunt acelea care ne iau ochii în majoritatea reclamelor, fiind susţinute de o puternică industrie comercială. În cazul acestor produse vorbim de cea mai mică proporţie, uneori absentă de-a dreptul, de ingrediente naturale. Ironia este că reclamele ni le recomandă că “naturale” şi mulţi oameni se lasă păcăliţi, fără să ştie că preţul acestor produse nu reflecta valoarea conţinutului lor şi eficientă, ci ambalajul, reclamă, marketingul. Spre exemplu, un suc “100% natural”, de pe rafturile magazinelor, nu ar rezista nici două zile astfel, la temperatura camerei, fără să conţină conservanţi. Sucul natural este cel stors din fructe proaspete, care au crescut în ferme sau culturi ecologice. Acest suc începe să-şi piardă valorile nutritive, mineralele şi vitaminele, de îndată ce îl obţinem din storcător, şi rezista doar câteva ore, la frigider, înainte de a se acri. Şi atunci, asta ce ne spune despre sucurile din comerţ?!
Această minciună de marketing, prin care este manipulat cumpărătorul neavizat, este permisă de contextul unor legi care nu au devenit restrictive în ce priveşte libera întrebuinţare a termenului “natural”.